DEFINIȚIE, FORME

DEFINIȚIE:

Mercurul este un element chimic natural care se găsește în scoarța terestră, inclusiv în zăcămintele de cărbune. În tabelul periodic al elementelor are simbolul “Hg”, de la denumirea sa în limba greacă, Hydrargyros. În natură se găsește sub 3 forme diferite.

 

FORME:

Mercur elementar/metalic – este un metal strălucitor, alb-argintiu, denumit în mod istoric argintul viu, și este lichid la temperatura camerei. Se găsește în termometrele mai vechi, becurile fluorescente și unele comutatoare electrice. Când cade, mercurul elementar se împrăștie în picături mici, care se pot strecura în cele mai fine crăpături sau se pot atașa strâns de anumite materiale. La temperatura camerei, mercurul elementar expus se poate evapora, transformându-se în vapori toxici invizibili, inodori. Dacă este încălzit, devine un gaz incolor, inodor. Mercurul elementar este un element care nu a reacționat cu o altă substanță. Când reacționează cu alte substanțe, formează împreună cu ele compuși precum sărurile anorganice sau organice de mercur.

Mercur anorganic – apare din abundență în mediu, în principal sub formă de minerale (cinabru și metacinabru) și de impurități în alte minerale. Mercurul se poate combina ușor cu clor, sulf și cu alte elemente cu care formează săruri anorganice. Sărurile anorganice de mercur pot fi transportate de apă și pot fi regăsite în sol. Praful care conține aceste săruri poate ajunge în aer din depozitele de minereuri care conțin mercur. Degajarea de mercur elementar sau anorganic poate apărea de la centralele electrice pe cărbune, de la arderea deșeurilor menajere și medicale și de la fabricile care utilizează mercur. Mercurul anorganic poate intra în apă sau sol prin dezintegrarea rocilor care conțin săruri anorganice de mercur și de la fabrici sau instalații de tratare a apei care eliberează apă contaminată cu mercur.

Metilmercur – sărurile anorganice de mercur se pot atașa de particule aeriene. Ploaia și zăpada depun aceste particule pe pământ. Chiar și după ce mercurul este depus pe uscat, acesta se întoarce adesea în atmosferă, sub formă de gaz sau atașat de particule, iar apoi se reașază în altă parte. Pe măsură ce circulă între atmosferă, pământ și apă, mercurul suferă o serie de transformări chimice și fizice complexe, multe dintre ele nefiind înțelese complet. Organismele microscopice pot combina mercurul cu carbonul, transformându-l astfel dintr-o formă anorganică în formă organică. Metilmercurul este compusul organic cel mai des întâlnit în mediu, și este foarte toxic.

_________________